Unchiul Damian sau de ce e bine sa pui intrebari pentru sanatatea ta

Unchiul meu Damian era în stare bună de sănătate până când soția lui, mătușa mea Doroteea, la cererea fiicei sale, verișoara mea Tota, i-a zis:

 – Damian, împlinești  65 de ani, e timpul sa-ti faci un control medical.

 – Dar de ce? Mă simt foarte bine!

 – Pentru că prevenirea trebuie să fie făcută acum, când încă ești în putere, i-a replicat mătușa mea.

Asa că, unchiul Damian s-a dus să-l vadă un medic.

Medicul, de bună seamă, l-a trimis să-și facă  toate examinările și analizele.

Două săptămâni mai târziu, doctorul i-a spus că e destul de bine, dar are în atenție unele rezultate care  trebuie să fie îmbunătățite. Apoi i-a scris o rețetă:

Atorvastatina comprimate, pentru colesterol,

Losartan, de inima si hipertensiune,

Metformin, pentru a preveni diabetul zaharat,

Polivitamine, pentru a crește imunitatea,

Norvastatina, pentru tensiune arteriala,

Desloratadina, pentru alergie.

Cum medicamentele erau numeroase trebuia protejat stomacul și i-a dat Omeprazol și Diuretic pentru edem.

Unchiul Damian s-a dus la farmacie și a plătit pentru medicamente o bună parte din pensie. Totodata, nemaiaducându-și aminte dacă pilulele verzi de alergie trebuie luate înainte sau după cele pentru stomac, iar cele galbene pentru inimă în timpul sau după ce a terminat  masa, s-a dus iar la doctor.

I s-a făcut așadar o mică descriere privind modul cum să fie luate doctoriile. Se simțea un pic tensionat și cumva deprimat, așa că i s-a mai dat să ia Alprazolol Succedal pentru dormit. Unchiul meu, în loc sa se simtă mai bine, se simțea tot mai rău. Ținea toate medicamentele într-un dulap din bucătărie și n-a mai putut ieși din casă deoarece nu trecea nici măcar o clipă din zi fără ca să nu ia câte o pilulă.

Un necaz  veni  apoi peste unchiul Damian, câteva zile mai târziu, când a făcut gripă, iar mătușa mea i-a făcut patul ca de obicei dar, de aceasta dată, în afară de a-i da ceai cu miere, a chemat și doctorul.

Acesta i-a spus că nu-i nici o problemă, dar i-a prescris Tapsin, Sanigrip ziua și noaptea, cu efedrină, pentru tahicardie Atenolol  și a adăugat un antibiotic, Amoxiciclină de 1 gram la fiecare 12 ore, timp de 10 zile. Pentru o ciupercă și herpes i-a dat Fluconol cu Zovirax. Colac peste pupăză unchiul Damian s-a apucat să citească prospectele tuturor medicamentelor pe care le lua și a aflat care sunt contraindicațiile  atenționările, punerile în gardă, precauțiile, efectele secundare și interacțiunile medicale.

Ceea ce citea era îngrozitor! Nu numai că puteai să-ți dai duhul, dar puteai sa faci aritmie ventriculară, sângerări anormale, puseuri de greață, hipertensiune, insuficiență renală, paralizie, crampe, modificări psihice și o mulțime de alte lucruri oribile. Speriat de moarte, a chemat doctorul care l-a văzut și i-a spus să nu-și facă griji.

– Liniștește-te, Dom’ Damian,  nu te agita, i-a spus doctorul, în timp ce i-a scris o nouă rețetă cu Rivotril cu un antidepresiv, Sertralina 100 mg. Și cum îl dureau încheieturile i-a dat Diclofenac.

Ca urmare, de fiecare dată unchiul meu, apelând la farmacie, umbla și la pensie. Se simțea din ce in ce mai rău, motiv pentru care doctorul îi administra noi medicamente ingenioase.

A venit și vremea  când sărmanului meu unchi Damian nu-i mai rămânea nici un moment din zi în care să nu ia pastile și nu mai avea pic de somn în ciuda capsulelor pentru insomnie care i-au fost prescrise. A ajuns atât de rău că într-o zi, dând curs celor cuprinse în prospectele medicamentelor, muri.

La înmormântare au fost toți  dar cel care a plâns cel mai tare a fost farmacistul. Chiar și astăzi, mătușa mea spune că, din fericire, l-a trimis la timp la medic, pentru că dacă nu-l trimitea  în mod  sigur  ar fi murit mai devreme.

Acest e-mail este dedicat tuturor prietenilor mei, medici sau pacienți…! Ah, dacă unchiul Damian nu ar fi luat nimic și ar fi urmat un regim naturist cu pui fără piele, curcan, linte, ulei de măsline, fructe, legume de toate culorile, sărac in sare, fără adaos de zahăr, cu un pahar de vin roșu și ar fi mers pe jos șase mii de pași pe zi ar fi fost încă în viață și ar fi petrecut de minune.

Transmiteți acest e-mail tuturor vârstnicilor pe care îi cunoașteți, ca să nu ne părăsească precum unchiul Damian.

Povestioara de mai sus nu-mi apartine dar comentariul acesta da; l-am primit pe mail de la o colega, dar m-am simtit datoare sa-l postez dupa ce astazi am consultat o pacienta a carei poveste seamana izbitor cu cea de mai sus, doar diagnosticele si medicamentele difera; doamna este in tratament cronic cu cel putin 12 medicamente (nu si le-a amintit pe toate – poate vreun coleg sa-i prescrie un medicament pentru memorie mai buna :( ) pentru mai multe afectiuni aparute una cate una dupa o interventie chirurgicala pe care o consider evitabila (pe baza documentelor medicale), dar care e prea tarziu sa mai poata fi corectata, tiroida nu i-a crescut la loc si nici de rezerva nu are, face substitutie hormonala si este controlata prin laborator din an in paste. Nu mai are nimeni timp sa o asculte, sa-i faca o anamneza corecta, sa vada ca nu e mai bine. Semiologie? Nu mai e la moda! Avem incredere orbeste numai in ceea ce citeste analizorul computerizat, asa mor oameni cu analizele perfect normale!

Pacienta a avut succesiv incredere in medicii care au consultat-o si a facut tot ce i s-a recomandat. Dupa parerea mea nimic in beneficiul ei, numai in beneficiul colegilor care au bifat inca 12 retete raportate Casei de asigurari de boala (nicidecum de sanatate!) ca sa-si deconteze amaratul de buget, si reprezentantilor firmelor de medicamente, carora le-a marit, cu ocazia aceasta, putin profitul. Sunt mii, poate milioane de oameni care fac acelasi lucru si astfel maresc considerabil profitul firmelor producatoare de  medicamente.

Uneori ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a condus pe drumul medicinei, pentru ca pot lua decizii mai corecte asupra a ceea ce mi se recomanda, in calitatea mea de pacienta (am bifat-o si pe asta :) ). Pentru ca inteleg mai bine un diagnostic, un mecanism fiziopatologic, mecanismele de actiune ale medicamentelor, efectele lor benefice sau nedorite. Nu vreau sa devin melodramatica, insa datorita acestor fapte am devenit dintr-un om bolnav – o persoana activa care-si creste cu multa dragoste copilul. Daca as fi luat de bun tot ce mi s-a recomandat, asa cum a facut pacienta mea, acum copilul meu si-ar fi vazut mama numai pe patul de spital (asta in cel mai bun caz).

Uneori colegii mei nu sunt condusi de cele mai bune intentii asupra pacientilor lor (uita care e scopul prezentei lor in fata pacientilor sau au „aspiratii” socio-economice inalte, ceea ce nu e rau in fond; rau e sa-ti cladesti cariera calcand pe cadavrele altora) sau se multumesc cu informatii superficiale. Au de adunat cazuistica pentru raportari, palmares, studii si inghesuie acolo tot ce se poate. Se trateaza organe, nu organisme cu suflet. Nu-i condamn in totalitate, medicina n-ar putea fi practicata fara studii, apoi si ei sunt oameni, – supusi greselii ca oricine. M-ar bucura sa fie mai selectivi si cu atentia indreptata mai mult catre omul din fata si mai putin catre ego.

De un an de zile pacienta mea se simte din ce in ce mai rau, mai toate organele sunt disfunctionale. A venit la mine din intamplare, pentru ca NIMENI nu o asculta sa o creada ca are dureri de torace. Drept pentru are nici nu i s-a dat bilet de trimitere la care consider ca avea dreptul legal (este pensionata medical – sau o fi depasit numarul de bilete de trimitere pe care i le elibereaza medicul pentru a are mai multe afectiuni decat prevede legea? Imi vina acru si amar in suflet cand ma gandesc la ineptia asta si la faptul ca femeia a fost IMBOLNAVITA in sistemul medical de catre sistemul medical). Si-a platit radiografia si a venit cu ea in mana la mine sa i-o citesc. In afara de tot ce stia ca are, a mai „cules” si ceva apa la plamani si o zona zoster placata exact pe zona corespunzatoare de pe piept. Semn indubitabil de scadere a imunitatii.

Dragelor si dragilor, nu va sfiiti sa puneti intrebari medicului care va consulta si va face recomandari, in mod civilizat, desigur, pentru a lua cea mai buna decizie asupra sanatatii voastre; orice decizie poate avea impact pe termen lung, e vorba de VIATA!. Si daca pare deranjat/a de intrebarile tale, tine cont ca exista si alti medici pe care ii poti consulta, ai DREPTUL acesta dar si OBLIGATIA morala fata de propria persoana.

Cu prietenie si soare in suflet, in ciuda ploii de afara,

Alina

 

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *