Veneam acasă de la serviciu, într-un tramvai nu prea aglomerat, încălzit. Am luat loc pe un scaun şi mă gândeam ce să pritocesc în minte, întrucât până acasă fac peste o oră şi astăzi uitasem să-mi iau o carte în poşetă, cum fac de obicei. Nici ziar nu-mi luasem, aşa că eram singura cu gândurile mele. O zi obişnuită la serviciu, fără probleme deosebite, calma. Ideal, nu? Şi atunci?

Cred că puţină lume ar înţelege de ce îmi doresc să renunţ la jobul meu actual pentru a mă ocupa de cu totul altceva. Continue reading →