Întrucât de nişte ani încoace am avut probleme de toleranţă şi reacţii neplăcute ale pielii atât la produse cosmetice cât şi la produse de îngrijire personală, am început să studiez şi să analizez care sunt cauzele problemelor mele.

Discutând cu mai mulţi cunoscuţi despre aceste probleme ale mele, am descoperit că nu sunt singura în situaţia asta, numai că, din diverse motive, fiecare evita să vorbească despre lucrurile acestea  (foarte personale, într-adevăr). Aproape fiecare dintre interlocutori avea o poveste, proprie sau a unui membru al familiei.

Am discutat incă de pe la începutul anilor 1990 şi apoi 2000 cu câteva persoane care au lucrat în industria cosmetică, pentru că şi eu, şi sora mea, am avut reacţii neplăcute la câteva creme produse de firme cu renume. Şi astfel am aflat câteva detalii interesante.

Pe vremea aceea nu mă interesa decât să rezolv problema mea, nu eram implicată nici cu gândul în a crea vreun produs cosmetic, dar mărturisesc faptul că m-am folosit de îngrijirea cu produse naturale încă de când eram adolescentă, sub ochii atenţi al bunicilor mele, două femei frumoase din toate punctele de vedere, şi care s-au menţinut “bine” până la vârste înaintate. În tinereţea lor şi chiar mai târziu, o cremă pentru îngrijirea fetei sau un săpun bine mirositor era un lux rar întâlnit, aşa că ele apelau pentru menţinerea nurilor la ceea ce era prin … cămara sau grădina.

Spuneam mai sus că am discutat cu persoane implicate în producţia de cosmetice. Detaliile aflate erau legate de excesul de ingrediente chimice din cremele firmelor de prestigiu occidentale (comparativ cu standardele prerevoluţionare româneşti, îmi pare rău că nu mai am nici un prospect din acea perioadă), sau de folosirea unor înlocuitori ieftini (de sinteză) pentru ingredientele naturale dar bineînţeles mai scumpe, pentru scăderea preţului produsului şi facilitarea vânzării de cantităţi mai mari.

Acest obicei s-a generalizat pe mapamond inclusiv la noi în ţară, şi mai trista e constatarea că firme cu renume, chiar şi când scot o linie de cosmetice “cu ingrediente naturale”, folosesc o concentraţie de produs natural de genul “o picătură într-un ocean”. Si ceea ce este curios e faptul ca obtin si acreditari de produs bio! Ca sa fac o paralela, intr-o zi am vazut la un supermarket de lant “pate de foie gras” franţuzesc si fara sa vreau mi-au „cazut” ochii pe eticheta cu ingrediente: conţinut 6% ficat de gasca – pai, de fapt, din ce este făcut pateul acesta?,

M-am pus pe conspectat pagini după pagini din cărţi, reviste şi internet şi analizat prospecte de produse de îngrijire personală şi iată ce am aflat despre unele ingrediente cosmetice. O parte dintre aceşti compuşi îi regăsim nu într-unul, ci în mai multe produse pe care le folosim zilnic şi sunt substanţele utilizate ca şi conservanţi, agenţi tensioactivi, amelioratori de aspect sau aroma, în ideea de a prelungi durata de viaţa a produselor şi de a le face mai atrăgătoare. Rămâne să judeci tu cu ce preţ!

Articolul este destul de arid, asa ca voi incepe cu o scurta lista a ceea ce trebuie sa cauti pe etichete si sa eviti sa achizitionezi produsele respective, dupa care te invit sa citesti detalii despre fiecare in parte pentru a fi mai bine informat(a)

Paraben (metilparaben, propil-, izopropil-, benzil-, butil-, și isobutilparaben)

Ftalat

Parfum

COLORANŢI SINTETICI

Distilatele de petrol (uleiul mineral, petrolatum, ulei de parafină, vaselină)

Toluen

Benzoat de sodiu/potasiu

Formaldehida

DMDM ​​hidantoina

Saruri cuaternare de amoniu

Derivaţi de uree

Bronopol

PEG / Ceteareth / derivaţi de polietilenă

Gudronul de cărbune şi derivatele sale (aminofenol, diaminobenzen, fenilendiamină)

Clorură de benzalconiu

BHA ( Butilat hidroxianisol) şi BDT (butilat hidroxitoluen)

Hidrochinona

Metilisothiazolinone şi metilchloroizothiazolinone

Oxibenzona şi dioxibenzona

Dioxid de titan

Rezorcinol

Retinil palmitat şi retinol

Triclosan, Triclocarban

Sodiu laureth sulfat şi/sau lauril sulfat (SLES/SLS).

DEA sau TEA (Dietanolamina/Trietanolamina)

Propilen glicol

Siloxani (ciclometicona, ciclotetrasiloxan, ciclopentasiloxan şi altele cu terminaţie în -siloxan sau -meticona)

De ce sunt folosite aceste substante chimice si la ce te expui utilizand produsele are le contin?

Parabeni (metilparaben, propil-, izopropil-, benzil-, butil-, și isobutilparaben): utilizaţi în special pentru efectul lor de conservanţi (bactericid şi fungicid); Parabenii pătrund rapid în piele, au efect estrogen-like şi sunt incriminaţi în apariţia cancerului mamar. CDC-ul (Center for Disease Control) a detectat parabeni la aproape toţi americanii investigaţi. O parte dintre parabeni pot perturba sistemul endocrin, pot provoca tulburări de reproducere şi de dezvoltare.

Ftalaţi: folosiţi în ojă ca solvent pentru vopsea şi ca un plastifiant care împiedică lacul de unghii să devină casant. Acest produs chimic este asociat cu tulburări ale sistemului reproducător masculin. De aceea, femeile însărcinate ar trebui să evite, de exemplu lacul de unghii care conţine ftalat. Alte efecte nocive pe care le au asupra organismului: dereglări hormonale, alergii, intoxicarea ficatului, infertilitatea şi anomalii genitale la bebeluşi.

Parfumuri: sunt folosite de către producători întrucât produsele cosmetice şi de îngrijire, de la crema de faţă şi şampon la detergent de rufe, devin mai atrăgătoare pentru cumpărător. Ştii prea bine ca printre primele gesturi ale unui potenţial cumpărător în faţa unui produs de îngrijire este să-l ducă la nas. Sa-ti mai amintesc scenariul unei cunoscute reclame TV la detergent? Se regăsesc pe etichetă sub denumirea simplă de “parfum” sau “fragrance”. Legislaţia nu obligă companiile producătoare să detalieze pe etichetele produselor toate substanțele chimice din amestecul folosit ca parfum. Cercetări recente ale organizaţiilor nonguvernamentale au descoperit o medie de 14 compuşi chimici în 17 produse de parfumare ale unor branduri renumite, nici una dintre ele listate pe etichetă. Parfumurile pot conține perturbatori hormonali şi alergene.  Combinaţiile chimice denumite „parfum”  pot conține ftalați. Parfumurile sintetice provoacă alergii, sunt cancerigene şi neurotoxice.

COLORANŢI SINTETICI: aceştia pot produce iritaţii sau reacţii alergice şi pot fi recunoscuţi după prescurtări precum Cl şi un număr (în UE).

Distilatele de petrol (ingrediente cosmetice extrase din petrol). Uleiul mineral (petrolatum, ulei de parafină, vaselină) se foloseşte în produsele cosmetice pentru a împiedica pierderea hidratării, de aceea se regăseşte în compoziţia multor creme hidratante, dar şi în produsele de îngrijire a părului pentru a-i da strălucire. Poate fi contaminat cu hidrocarburi aromatice policiclice întrucât este produs în rafinăriile petroliere împreună cu combustibilul auto, uleiul pentru încălzire  şi alte materii prime chimice. Ele pot provoca dermatite de contact şi cancer.  Uleiul mineral şi derivatele sale astupa porii, reţine toxinele în piele, provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, distrug bariera imunitară naturală a tegumentului (inhibându-i capacitatea de a respira şi de a absorbi substanţele necesare hidratării), favorizează apariţia acneei şi a altor boli dermatologice.

Toluen: solvent volatil derivat din petrol şi diluant pentru vopsea;  neurotoxic puternic, acţionează ca un iritant, afectează respiraţia şi provoacă greaţă, este toxic al sistemului imunitar. Expunerea femeilor însărcinate la vaporii de toluen poate afecta dezvoltarea fătului. Unele dovezi sugerează o conexiune cu limfoame maligne.

Benzoat de sodiu/potasiu: în combinaţie cu vitamina C formează benzen, un carcinogen cunoscut.

Formaldehida: un conservant puternic, considerat agent cancerigen uman de către Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului. De asemenea induce astm bronşic, este neurotoxic şi perturbă dezvoltarea organismelor în creştere. În trecut  a fost utilizat ca antiseptic în mai multe cosmetice. Mai este încă folosit în produse pentru întinderea părului ce conţin keratina, întrucât  formaldehida are efect de rigidizare a firului de păr. Mulţi alţi conservanţi eliberează, de asemenea, formaldehidă (cum ar fi DMDM ​​hidantoina, saruri cuaternare de amoniu, derivaţi de uree, bronopol)

PEG / Ceteareth / derivaţi de polietilenă: Aceste substanţe sunt frecvent contaminate cu 1,4-dioxan, care este considerat un probabil cancerigen la om; penetrează rapid pielea. EDTA (acid tetra-acetic de amino-etilenă) provoacă tulburări hormonale, cancer renal, cancer hepatic, afecţiuni dermatologice şi intestinale.

Gudronul de cărbune şi derivatele sale (inclusiv aminofenol, diaminobenzen, fenilendiamină), un produs secundar al prelucrării cărbunelui, se găseşte în vopsele de păr. Gudronul de cărbune este un agent cancerigen uman, în conformitate cu Programul Naţional American de Toxicologie şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului. Hair-stylistii şi alţi profesionişti sunt cei mai expuşi la aceste substanţe. Mai este folosit în şampoane antimătreaţă şi antipsoriazis; siguranţa pe termen lung a acestor produse nu a fost demonstrată.

Clorură de benzalconiu: folosită ca şi conservant şi agent tensioactiv, poate determina iritaţii severe ale pielii, ochilor şi ale căilor respiratorii, alergii, este un sensibilizant periculos mai ales pentru persoanele cu astm sau afecţiuni eczematoase. Se găseşte în dezinfectanţi şi produse de curăţare de uz casnic. Folosirea regulată a produselor care conţin substanţe antimicrobiene cum ar fi clorura de benzalconiu ar putea duce la dezvoltarea unor bacterii rezistente.

BHA ( Butilat hidroxianisol) şi BDT (butilat hidroxitoluen): sunt antioxidanţi sintetici folosiţi ca şi conservanţi pentru creme şi alte produse. Butilat hidroxianisol (BHA) este considerat  ca potenţial agent carcinogen. Poate provoca depigmentarea pielii. În studiile la animale BHA a produs afecţiuni hepatice şi cancer gastric. Interferează cu dezvoltarea normală a sistemului de reproducere şi cu nivelul hormonilor tiroidieni. În Uniunea Europeană utilizarea să este considerată nesigură. Se găseşte în alimente, ambalaje pentru alimente, precum şi produse de îngrijire personală

Hidrochinona: un produs care produce albirea chimică a pielii. Hidrochinona poate provoca o boală de piele numită ocronoză, cu leziuni negru-albăstrui care, în cele mai grave cazuri,  permanente. În studii efectuate pe animale a determinat apariţia de tumori. Programul Naţional American de Toxicologie efectuează studii despre carcinogenitatea ei asupra pielii şi despre toxicitatea asupra funcţiei reproductive.

Metilisothiazolinone şi metilchloroizothiazolinone: conservanţi, utilizaţi în mod obișnuit împreună în produsele de îngrijire personală, printre cele mai comune substanţe iritante, sensibilizatori și cauzatori de alergie de contact. Studii de laborator pe celule cerebrale de mamifere sugerează că ar putea fi neurotoxice.

Oxibenzona şi dioxibenzona: folosiţi că agenţi de protecţie solară. Studii epidemiologice au implicat oxibenzona în iritaţii, sensibilizare, alergii, modificări ale greutăţii nou-născuţilor proveniţi de la mamele depistate cu concentraţii mari de oxibenzona. Studii asupra celulelor şi a animalelor de laborator indică faptul că oxibenzona şi metaboliții săi pot perturba sistemul hormonal.

Dioxid de titan – implicat în alergii cutanate, totuşi el nu se absoarbe prin piele. Pulberea fină de dioxid de titan, inhalata experimental la animale de laborator, a provocat afecţiuni diferite până la tumori canceroase de cai respiratorii şi plămâni, similar cu cele provocate în expunerea profesională a oamenilor la mediu cu pulberi.

Rezorcinol: ingredient comun în culoarea părului şi produse de albire; iritant pentru piele, toxic pentru sistemul imunitar şi cauză frecventă de alergie la vopseaua de păr. În studiile pe animale, rezorcinolul poate perturba funcţia glandei tiroide.

Retinil palmitat şi retinol (vitamina A): este un nutrient esenţial, dar în cantităţi excesive poate provoca malformaţii congenitale severe în cazul în care femeile sunt expuse în timpul sarcinii. Noi dovezi arată că atunci când este aplicat pe pielea expusă la soare, de exemplu, în produsele de protecție solară, produse pentru buze și în creme hidratante pentru zi, aceşti compuşi pot produce radicali liberi toxici care pot afecta ADN-ul şi provoca cancer de piele. Date recente de la FDA indică faptul că atunci când retinil palmitat este aplicat pe piele în prezența luminii solare, se accelerează dezvoltarea de leziuni şi tumori cutanate.

Triclosan si Triclocarban: pesticide utilizate ca şi conservanţi antimicrobieni, antifungici şi inodorizanti în săpun lichid, geluri de curăţare, geluri antibacteriene (triclosan) sau săpun solid şi antiperspirante (triclocarban), foarte toxice pentru mediul acvatic. Adesea găsit ca şi contaminanţi în organismele umane din cauza utilizării pe scară largă a produselor de curăţare antimicrobiene. Irita pielea şi ochii. Triclosan pătrunde prin piele şi perturbă funcţia tiroidiană şi hormonii de reproducere. Utilizarea lor pe scară largă poate induce apariţia rezistenței bacteriene.

Sodiu laureth sulfat şi/sau lauril sulfat (SLES/SLS). Provoacă: iritaţii cutanate/afecţiuni dermatologice, hepatice, renale, pulmonare şi pancreatice. De asemenea, poate afecta sistemul nervos şi cerebral.

DEA sau TEA (Dietanolamina/Trietanolamina): spumant folosit în formularea şampoanelor, a produselor de îngrijire a pielii sau machiaj. Acestea interacţionează cu nitriţii din formula cosmetică şi formează un compus posibil carcinogen: nitrozamina, care este incriminata în producerea de tumori. Cauzează iritaţii ale pielii şi ale ochiului, expunerea la doze mari  poate cauza cancer de ficat şi modificări celulare precanceroase la nivelul pielii, rinichilor şi glandei tiroide.

Propilen glicol. Provoacă: iritaţii cutanate, inflamaţii şi afecţiuni hepatice şi renale.  Poate chiar să inhibe dezvoltarea celulară a epidermei.

Siloxani (ciclometicona, ciclotetrasiloxan, ciclopentasiloxan şi altele cu terminaţie în -siloxan sau -meticona) sunt ingrediente pe bază de silicon şi sunt folosiţi în industria cosmetică pentru a înmuia, netezi şi hidrata, motiv pentru care se regăsesc în cremele hidratante, pentru a facilita uscarea mai rapidă a produselor de îngrijire pentru păr şi alunecarea deodorantelor solide pe piele. Sunt suspectaţi pentru producerea de perturbări ale sistemului endocrin, imunitar şi aparatului reproducător. Sunt nocive pentru mediul înconjurător.

SFATURI UTILE!

1.    American Medical Association şi Academia Americană de Microbiologie (acelaşi lucru ţi l-ar spune până la urma orice medic, e printre primele informaţii utile pe care îmi amintesc că le-am primit în facultate ) spun că apa şi săpunul servesc la fel de bine pentru a preveni răspândirea infecţiilor şi de a reduce numărul bacteriilor de pe piele.

2.   Citeşte cu atenţie eticheta produsului pe care intenţionezi să-l cumperi, aşa cum te-ai obişnuit să faci cu etichetele alimentelor. Cu cât sunt mai puţine componente, cu atât mai bine. Ţine cont de faptul că producătorii nu sunt obligaţi să afişeze toate ingredientele. Ca să o citez pe Cristela Georgescu, e bine dacă o etichetă de produs arata ca o lecţie de latină şi nu ca o lecţie de chimie :).

3.    Cauta informaţii despre orice denumire de ingredient care ţi se pare neobişnuită

4.     Dacă eşti însărcinată sau alaptezi evita pe cât posibil produsele cosmetice care nu sunt 100% naturale.

5.      Cumpără produse neparfumate şi necolorate, cu excepţia situaţiei în care parfumul şi culoarea sunt extracte naturale din plante la care – ATENŢIE! – nu eşti alergică!

Ai mai jos doua adrese ale unor organizaţii independente şi non-profit (Personal Care Products Council şi EWG), care evaluează anual în SUA sute de ingrediente şi produse cosmetice, pentru a determina gradul de siguranţă al acestora, pe care le poti folosi pentru a te informa pe larg.

•  www.cosmeticsinfo.org

•  www.cosmeticsdatabase.com

 

Cu prietenie si soare in suflet,

Alina

comments