Buna!

Stiu ca o parte dintre cele/cei care nu stiu „cu ce se mananca” un sapun natural isi pun intrebarea atunci cand vad o astfel de postare, a mea sau a celor care se ocupa cu prepararea sapunului homemade/handmade (pe romaneste sapun facut de mana, acasa sau in atelier) „ce mai vrea si asta cu sapunurile ei?”. E bine ca exista cineva care isi pune o astfel de intrebare. Mai problematic este pentru cine nu vrea sa stie, insa ideile pe care le expun aici sunt pentru cine doreste sa fie informat, pana la urma fiecare este raspunzator pentru propriile decizii asupra vietii personale.

Sapunul este o parte din existenta si experienta noastra, a multora, desi din pacate nu a tuturor – daca nu ma credeti incercati un drum cu „sedinta de adulmecare” intr-un mijloc de transport in comun nu mai tarziu decat intr-o dimineata de vara (ca mirosul de transpiratie dupa amiaza mai are uneori si cateva circumstante atenuante). Totusi, nu exista locuinta, cat de modesta, care sa nu detina macar o bucata din asa-zisul sapun. Care de cele mai multe ori  nu este un sapun din punct de vedere chimic.

Figurile lung-intrebatoare ale celor mai multi dintre trecatorii din fata tarabelor cu sapunuri de la targurile de profil m-au determinat sa detaliez putin pe acest subiect, care nu este nou pentru cei informati (din ce in ce mai multi, din fericire). Am inceput acest blog tocmai in ideea de a impartasi din informatiile si experienta mea, dar si de a primi in aceeasi masura – sau mai mare, mai stii? Blogul, in general, este o modalitate de a face educatie, tie care il citesti  – sau altora care te citesc, depinde de care parte a „baricadei” esti la momentul respectiv.

A fost odata o fetita cu bucle aurii si ochisorii ca doua margeluse rupte din cerul senin de primavara, mirosind ca o prajitura calda cu vanilie si crema de lapte. Era la varsta cand invata sa imprieteneasca literele si sa le adune in cuvinte. Si ca sa exerseze, a luat ce a gasit la indemana, adica un ambalaj de sapun recent cumparat si inca nedespachetat. Si a inceput sa buchiseasca: PEG-12, pentaerithryl tetra-di-butyl hidroxicinnamat, triclorcarbon, pentasodium penteritrat, benzil benzoat, butilfenil metilpropional, Cl 77891, Cl 74260, si undeva, stingher intr-un colt Gingko biloba leaf extract. A ridicat oglinjoarele de cer spre mamica ei si a spus: – Mami, asta e toxic!

Sapunul din comert nu intotdeauna este un sapun, desi asa pare. Companiile producatoare au dreptul legal de a folosi pentru produsul lor denumirea de sapun, desi mai corect ar fi „calup de curatare”. Este un conglomerat de detergenti pudra compactati, coloranti sau inalbitori optici, agenti de hidratare, agenti de spumare, substante antimicrobiene (apropo – inutile, de vreme ce insasi structura chimica a sapunului induce efect antibacterian), parfumanti (de sinteza – nu naturali), emulgatori care sa-i mentina consistenta, conservanti  si alte substante menite sa serveasca mai mult producatorului (marketing) decat consumatorului, de cele mai multe ori cu multe efecte nocive – hormonale, toxice hepatice, inducatoare de cancer – nu uita ca pielea are o constitutie poroasa si ca prin ea se absorb foarte multe substante, ele ajungand direct in fluxul sanguin si apoi in diferite organe! Nu mai vorbesc despre efectele locale, adica la nivelul pielii. De la astfel de efecte nedorite locale am ajuns eu sa produc sapun, pentru ca nemaiputand sa ma spal cu ce gaseam in comert, a trebuit sa ma spal totusi si faptul ca un obicei banal, de rutina ca igiena personala ajunsese sa se soldeze brusc cu leziuni la nivelul pielii m-a determinat sa aprofundez lista cu ingredientele „sapunului” si ulterior, subiectul.

Atunci cand citesti lista de ingrediente a unui sapun, sau a oricarui produs pentru ingrijire personala, chiar daca nu ai cunostinte aprofundate, ar trebui sa-ti sune mai degraba ca o insiruire de termeni  dintr-un manual de botanica, mai degraba decat dintr-un manual de chimie. Aceasta e cea mai simpla indicatie pe care ti-o pot da, daca ai rabdare, si te sfatuiesc in a-ti face un obicei din a citi prospectele si de a(ti) pune intrebari.

Expresia „sapun natural”, desi frecvent folosita este totusi gresita, pentru ca sapunul nu apare ca atare in natura si nici nu creste in vreun arbust „de sapun”! . Cred ca este o formula mai facil de folosit decat „sapun din ingrediente naturale”, care ar fi expresia corecta pentru un produs pentru a carui preparare se folosesc, in afara de soda caustica, numai produse extrase din ceva care a avut viata candva si nu produse de sinteza. De o expresie asemanatoare se folosesc mai nou diversi fabricanti industriali (mai mici sau mai mari) – „xxx cu ingrediente naturale”, ceea ce de obicei semnifica faptul ca in procesul de fabricatie s-a folosit si 1‰ ulei esential de papadie (exagerez si eu!) iar persoanele mai putin atente la astfel de detalii cad in plasa unui marketing reusit. Exista chiar firme de renume care isi bazeaza tot marketingul pe aceasta idee, cu buna stiinta asupra faptului ca multe persoane sunt comode in a se informa sau credule. Imi aduc aminte de reclama televizata a unei celebre porcarii de bautura racoritoare, al carei text includea la un moment dat: „ZZZ de portocale, acum cu 4% suc de portocale!” (prezentat ca o imbunatatire a retetei) si de comentariul lui Mircea Badea :”Atunci ce continea pana acum bautura portocalie cu gust de portocale?”

Daca tu nu esti genul care sa crezi in toate produsele carora li se face reclama la televiziune si consideri ca nu am dreptate, incearca si fii atenta putin la persoanele din jur si vei observa cat de mare este impactul pe care il au reclamele tv asupra lor (detergentul x, medicamentul y, biscuitii z, chipsurile din cartofi care acum sunt foarte sanatoase pentru ca sunt prajite numai in ulei nu in grasimi trans, etc…)

Ideea de a face propriul meu sapun s-a „copt” incet si in etape, atrasa fiind de forma, de culoare, de parfum, de magia (al)chimiei, de posibilitatea de a modela si a transforma chestii aparent banale in ceva placut si util totodata. Sigur ca am primit si doi mari „ghionti” in directia asta. O idee despre cum am ajuns eu sa prepar sapun acasa si ca trebuie sa fac si eu ALTCEVA am mai scris aici.

În timp ce calupurile de sapun colorat si parfumat vândute la supermarket sunt anonime și indiferente, săpunul de casă are caracter. Te farmeca, miroase bine, te face sa te simti bine… este reconfortant în moduri care săpunul fabricat industrial nu poate fi niciodată. Nu mai vorbesc despre situatia cand este personalizat, in acord cu necesitatile si cu dorintele tale, incluzand plante medicinale, produse ale albinutelor, argila, pudra de cereale, fructe sau orice altceva este natural si numai potrivit pentru a te ajuta in ingrijirea pielii tale.

Sapunurile pe care le prepar sunt din categoria mai ingusta a sapunurilor din ingrediente vegetale, pentru ca numai asta folosesc. Nu m-au tentat sapunurile cu grasime animala, o singura data am facut un sapun folosind unt din lapte de vaca si nu am fost foarte multumita, insa a fost si unica incercare, deci nu disper. Sapunul de casa facut cu reteta clasica de la tara, pe baza de grasimi animale, fara o proportie certa intre soda si grasime mi-a uscat totdeauna pielea asa ca nici nu m-am mai obosit sa incerc sa-l fac. Este bun pentru spalat rufe si atat. Dar va trebui sa ma obosesc sa-l fac, pentru a mi-a fost solicitat. Iar eu nu ma pot pune de-a curmezisul dorintelor clientelor fidele! Si ca sa ma dau putin de-a rostogolul, sapunurile pe care le fac au o foarte mare legatura cu aromaterapia, pentru ca sunt parfumate cu uleiuri esentiale care au calitatile lor terapeutice locale (adica pe piele) dar si corespondente asupra psihicului si sufletului.

De ce m-am apucat sa fac sapunuri prin metoda de saponificare la rece si nu am ales alta? Simplu, m-a tentat ideea ca prin absenta procesului de fierbere se pastreaza intacte multe dintre proprietatile benefice ale plantelor si ale uleiurilor esentiale pe care le iubesc atat de  mult.

Ce inseamna pe scurt sa produci propriul tau sapun prin metoda la rece: e nevoie sa saponifici niste grasimi (uleiuri) cu ajutorul sodei caustice (hidroxid de sodiu, ca substanta chimica). Reactia chimica este de tip acid (acizii grasi din uleiuri) cu o baza (solutia de soda caustica). De obicei in urma unei reactii de tip acid-baza rezulta o sare si apa. Datorita complexitatii structurii acizilor grasi si a faptului ca in compozitia uleiurilor se gasesc in proportii diferite, mai multi acizi grasi, in urma reactiei de saponificare rezulta 1.mai multe saruri = sapunurile (diferenta de compozitie si procente de sapunuri se reflecta in proprietatile de ingrijire ale sapunurilor respective) si glicerina.

In metoda „la rece”, pe care o prefer la prepararea sapunurilor, glicerina rezultata din reactie este incorporata si omogenizata in masa de sapun, ceea ce aduce un plus de efect de hidratare oricarui sapun preparat prin aceasta metoda. Mai mult, in aceasta metoda aproape intotdeauna se foloseste un mic exces de uleiuri pretioase, care astfel nu vor putea fi saponificate, contribuind suplimentar la ingrijirea pielii.

In procedeul de obtinere a sapunului la cazan, dupa fierbere, glicerina este indepartata, impreuna cu alte reziduuri (popular li se mai spune vrece)

In productia industriala, glicerina rezultata in urma reactiei de saponificare, atunci cand este vorba intr-adevar despre sapun, este indepartata pentru a fi folosita ca materie prima pentru alte produse cosmetice.

Detalii tehnice gasesti aici.

Procedeul e relativ simplu dar necesita masuri de precautie, dat fiind ca se lucreaza cu un produs caustic iar reactia chimica la debut este intens exoterma (adica pentru scurt timp atinge aproximativ 90 grade Celsius). De aceea este obligatoriu purtarea unor manusi si a unor ochelari de protectie, dar iti recomand sa folosesti si o masca de protectie nazala, pentru ca uneori solutia de soda (lesia) degaja vapori care e sigur ca nu e cazul sa-i inhalezi daca vrei sa respiri cu plamanii tai si pe viitor!

Pe scurt, de ce e bine sa folosesti un sapun natural:

1. curata fara sa agreseze pielea
2. hidrateaza prin continutul bogat in glicerina, chiar si atunci cand nu sunt adaugate ingrediente cu efect hidratant
3. nu contine substante daunatoare pielii si sanatatii tale (coloranti, parfumanti, emulgatori, agenti de umectare, conservanti, inalbitori optici etc.)
4. poate fi imbogatit cu ingrediente naturale adaptat necesitatilor pielii tale (plante medicinale, uleiuri nobile, argila, pudra de cereale, miere, laptisor de matca, propolis, legume, fructe, zahar brun etc)
5. poate fi folosit ca element de aromaterapie, atunci cand este parfumat cu uleiul esential potrivit
6. poate fi un element care sa-ti decoreze baia, atat olfactiv, cum am mentionat mai sus) cat si vizual; colorantii naturali, chiar daca nu imbraca o paleta atat de larga precum cei chimici, pot fi folositi pentru a crea jocuri de culori care sa-ti inveseleasca traseul de inviorare sau relaxare din baie

Singura neplacere ti-ar putea-o da reactia alergica la vreunul dintre ingrediente, dar asta se poate rezolva adaptandu-i compozitia la necesitatile tale, aceasta este una dintre frumusetile sapunului preparat acasa: il poti personaliza!

Am mai avut o discutie pe o retea de socializare despre durata mai scurta in care se consuma un sapun natural fata de unul industrial, insa acesta este un aspect secundar care nu aduce daune sanatatii. In plus, trebuie sa stii ca un sapun natural handmade bine uscat se consuma, daca este utilizat in conditii optime (adica pus pe un suport cu grilaj intre utilizari, pentru a nu sta in apa) pana la ultima cojita, asa cum vei vedea in fotografia de mai jos:

Nu vreau sa te plictisesc, asa ca ma opresc aici, cu dorinta de a-ti fi trezit interesul in propria ta sanatate si viata, si de ce nu, de a-ti achizitiona un sapun din ingrediente naturale, de oriunde doresti tu intrucat sunt destui producatori in toata tara si nu numai, sau de a-ti prepara singura sapunul acasa.

Cu prietenie si soare, doi dintre cei mai buni medici din lume, astept comentariul sau completarile tale

Alina

comments